16
Dec
2011

Botosani

Judeţul Botoşani este situat în nord-estul ţării, la graniţa cu Ucraina şi Moldova, având o suprafaţă de 4.986 km2 şi o populaţie de 462.370 locuitori.
Teritoriul judeţului este cuprins între Siret (în vest) şi Prut (în est), predominând relieful deluros care, fără a fi deosebit de variat, este un târâm al frumuseţii blânde, al unei naturi tainice şi prietenoase, etalând o netulburată armonie. Unităţile de relief care se întâlnesc în acest judeţ fac parte din Dealurile Şiretului şi Câmpia Jijiei Superioare.
Orasul Botosani
Clima este temperat continentală, influenţată puternic de masele de aer din estul continentului, fapt ce determină ca temperatura medie anuală să fie mai redusă decât în restul ţării (8° - 9°C). Suprafaţa judeţului este brăzdată de largi culoare depresionare, cu lunci extinse, culoare formate de Şiret, Prut şi Jijia. Datorită regimului neregulat de scurgere a apelor de aici, s-au creat artificial peste 150 de iazuri, utilizate pentru a echilibra debitele, pentru irigaţii, pentru alimentarea cu apă dar şi pentru piscicultura.
Centrul vechi din Botosani
Vestigiile arheologice descoperite pe teritoriul judeţului atestă existenţa colectivităţilor umane din Paleoliticul Inferior (Lipiceni: staţiune arheologică) şi Neolitic (Drăguşeni: unelte neolitice şi ceramică de tip Cucuteni). S-au descoperit cetăţi traco-getice la Stănceşti (sec. IV-III î.Hr.) şi la Dersca.
Oraşul BOTOŞANI a fost atestat documentar în 1439, în „Letopiseţul Ţării Moldovei" unde Grigore Ureche arată că tătarii au ars târgul Botoşani. Alte momente sângeroase pentru oraş au fost consemnate în secolele următoare, când a fost prădat de mai multe ori (de poloni în 1505, de tătari în 1529, de cazaci în 1650). Cu toate acestea Botoşaniul era un târg important al Moldovei în Evul Mediu, menţionat de numeroşi cronicari (Miron Costin, Ion Neculce, Dimitrie Cantemir).
Astăzi, oraşul situat în Câmpia Jijiei are 128.000 locuitori şi este municipiu de reşedinţă al judeţului cu acelaşi nume. Alte oraşe ale judeţului sunt: Darabani, Dorohoi şi Săveni.
Orasul Botosani 2
Judeţul Botoşani delimitează o arie spirituală deosebit de intensă; aici s-au născut şi au copilărit numeroase personalităţi de seamă ale culturii şi ştiinţei româneşti: Mihai Eminescu, George Enescu, Nicolae Iorga, Ştefan Luchian, Grigore Antipa, Octav Băncilă etc.
Peisajul odihnitor al judeţului, locurile istorice, originalitatea „târgurilor" moldave definesc o zonă care poate atrage orice turist iubitor de frumos.
OBIECTIVE TURISTICE
LACURI
Din multitudinea iazurilor care conferă acestui spaţiu o frumuseţe aparte, amintim: Drăcşani (440 ha, pe valea Sitnei); Negreai (304 ha, pe valea Başeu); Cal Alb; Hăneşti Mileanca; Havărna; Stănceni etc. Acestor încântătoare întinderi de apă li se adaugă lacurile de acumulare Stânca-Costeşti (14.000 ha, pe Prut) şi Bucecea (475 ha, pe Şiret) care constituie zone de agrement apreciate de turişti în special pentru partidele de pescuit care se organizează aici.
Lacul Mihai Eminescu Botosani
REZERVAŢII
Stânca Ştejaneşti (lângă Ştefăneşti) este o rezervaţie geologică şi floristică;
Pădurea Ciomohol este o rezervaţie forestieră (77 ha, lângă Truşeşti); Pădurea Vorona este o rezervaţie floristică şi faunistică (150 ha, lângă Vorona).
EDIFICII RELIGIOASE
BISERICA „SF.NICOLAE"-POPĂUŢI, BOTOŞANI - a fost ridicată în 1496 de către Ştefan cel Mare; picturile interioare sunt de mare valoare şi au un caracter original.
BISERICA „SF. NICOLAE" DOMNEASCĂ, DOROHOI - este o ctitorie a lui Ştefan cel Mare din 1495; construită în stil moldovenesc, având o decoraţie exterioară bogată, presărată cu elemente bizantine.
MĂNĂSTIREA COŞVLA - construită în 1535 de către domnitorul Petru Rareş în stilul arhitecturii feudale moldoveneşti; în interior şi exterior se păstrează Şi astăzi valoroase picturi din această perioadă.
Alte edificii religioase: Biserica armenească (Botoşani, 1350); Biserica „Şf.Gheorghe" - Domnească (Botoşani, înălţată de către Doamna Elena Rareş în * 1551); Biserica Uspenia (Botoşani, ctitorie din 1552 a Doamnei Elena, soţia voievodului Petru Rareş); Mănăstirea Agafton (Curteşti, la 4 km sud-vest de Botoşani; sec. XVI); Mănăstirea Gorovei (Gorovei-Văculeşti, 1742); Mănăstirea Vorona (Vorona; 1600); Schitul Frumuşica (sau Balş, în satul Storeşti).
CASE MEMORIALE ŞI MUZEE
CASA MEMORIALĂ "MIHAI EMINESCU", IPOTEŞTI (la 8 km de Botoşani) - casă în care s-a născut luceafărul poeziei româneşti, genialul Mihai Eminescu (1850-1889), care a dat culturii româneşti şi universale o operă uimitoare prin profunzimea şi valoarea sa artistică. Numeroşi turişti vin să vadă aceste locuri ale copilăriei lui Mihai Eminescu, această „gură de rai" a plaiurilor româneşti, unde în codri străvechi se ascund poieni înflorite şi ape limpezi: „Fiind băiet, păduri cutreieram/ Şi mă culcam ades lângă izvor..."
Casa memoriala Mihai Eminescu
CASA MEMORIALĂ "GEORGE ENESCU", GEORGE ENESCU - casă natală a marelui compozitor, dirijor, pianist şi violonist George Enescu (1881-1955) care a proiectat componistica românească pe una dintre cele mai înalte trepte ale muzicii universale.
Casa memoriala George Enescu
CASA MEMORIALĂ "NICOLAE IORGA", BOTOŞANI - în care s-a născut şi a copilărit marele istoric Nicolae Iorga care, într-unui din articolele sale intitulat „Măcar să nu uităm", scria despre poporul român: „Aşezaţi unde suntem, în bătaia tuturor vânturilor, ca şi cum ni-ar fi fost menirea să stăm de strajă în faţa şi împotriva celor mai sălbatice vijelii, toată viaţa noastră de aproape două mii de ani, n-a fost altceva decât o trântă cu primejdia."
MUZEUL RĂSCOALEI DIN 1907, FLĂMÂNZI -este consacrat acestui eveniment marcant din 1907, în satul Flămânzi având loc incidentul care a declanşat marea răscoală ţărănescă împotriva moşierilor, care apoi s-a răspândit în toată ţara.
ETNOGRAFIE
în judeţul Botoşani predomină puritatea obiceiurilor legate de evenimentele marcante ale vieţii (naşterea, căsătoria, moartea) precum şi diversitatea tradiţiilor populare în satele Dersca (prelucrarea artistică a lemnului); Gorbăneşti (centru de ceramică populară); Mihăileni (olărit); Tudora, Vorona etc.