Bacău

 

Judeţul Bacău, situat în estul României, are o populaţie de 745.000 locuitori şi o suprafaţă de 6621 km2. Altitudinea maximă este dată de vârful Grinduşu (1664 m) din Munţii Tarcău, iar cea minimă se situează în lunca Şiretului (95 m).
 
Peisajul judeţului este alcătuit din culmi montane, dealuri subcarpatice şi de podiş, dispuse în trepte, ce scad de la vest către est. Regiunea montană este formată din câteva culmi ale Munţilor Vrancei (la sud). Munţii Goşman (la nord), Munţii Tarcău (la nord). Munţii Ciuc (la vest) şi Munţii Nemira (la sud-vest). între dealurile subcarpatice şi Colinele Tutovei se întinde treapta cea mai joasă de relief din cuprinsul judeţului: culoarul depresionar din lungul Şiretului, cu lunci şi terase. Subcarpaţii sunt formaţi din depresiunile Tazlău şi Caşin şi un aliniament de dealuri ce aparţin Subcarpaţilor Tazlăului şi Vrancei.
 
 
Clima judeţului prezintă o tranziţie gradată de la continentală pronunţată (în est), la continentală moderată (în vest). Principalul colector al reţelei hidrografice a judeţului este râul Şiret, urmat de Trotuş.
 
Regiunea Bacăului a fost locuită din cele mai vechi timpuri, de când datează descoperirile de la Lespezi (din paleoliticul timpuriu) şi descoperirile de la Podei (ceramica neolitică de tip Cucuteni). Puternice urme de viaţă au lăsat geto-dacii: cetatea de laTiseşti (seci î.Hr.- anul ld.Hr.); aşezările de la Brad (ipotetic Zargidava), Răcătăul de Jos (ipotetic Tamasidava) şi Târgu Ocna (ipotetic Utidava).
 
Aşezările importante ale judeţului s-au format in sec. XIV-XV, înflorind în timpul lui Ştefan cel Mare, născut la Borzeşti (1436), care a înălţat multe construcţii importante pe teritoriul actualului judeţ.
 
Salina Targu Mures
 
Răscoala de la 1907 a fost aici deosebit de tumultoasă, ţăranii locuitori ai acestui teritoriu, ridicându-se la luptă împotriva moşierilor şi arendaşilor. O filă deosebit de glorioasă din cartea de istorie a acestui judeţ o constituie luptele împotriva cotropitorilor străini din timpul primului război mondial. De mare răsunet sunt eroicele bătălii ce s-au dat la Caşin, Oituz şi Cireşoaia. Pasul Oituz a fost martorul unor evenimente de neuitat, aici având loc trei bătălii cu trupele germane şi austro-ungare.
 
Principalele localităţi ale judeţului sunt oraşele Bacău (reşedinţă de judeţ, 210.000 locuitori), Oneşti (municipiu), Buhuşi, Comâneşti, Dărmăneşti, Moineşti, Slănic-Moldova şi Târgu Ocna.
 
Bacăul, oraşul nevrozelor şi al nesfârşitelor ploi bacoviene, astăzi nu mai are acel cer de plumb obsedant din poezia lui Bacovia, nici aspectul de târg provincial plin de praf şi uitare, devenind o poartă deschisă către noi frumuseţi, o citadelă de lumini şi culori.
 
Situat lângă confluenţa Bistriţei cu Şiretul. Bacăul este atestat documentar în 1408. Târg de margină şi loc de vamă, Bacăul a fost un important centru administrativ al Ţării de Jos. Dimitrie Cantemir, în lucrarea „Descriptio Moldaviae" menţionează Bacăul ca „un târg aşezat în ostrovul Bistriţei, vestit prin belşugul de pomi şi fructe".
 
Piatra Soimului Bacau
 
Prin bogatul său potenţial turistic, expus în paginile următoare, Bacăul reuneşte într-un spaţiu unic, pitorescul naturii cu trecutul eroic şi cu o cultură veritabilă.
 
 
OBIECTIVE TURISTICE
 
MUNŢI
 
MUNŢII NEMIRA - sunt ascunşi în Carpaţii Orientali, între munţii Ciucului şi cei ai Vrancei, dar sunt plini de frumuseţi naturale şi monumente ale naturii cum ar fi: cheile şi cascadele Dofteanei, apa Bărzăuţei (cu numeroase repezişuri şi cascade), lacul Bâlătău, zone cu izvoare minerale (pe Valea Slănicului, pe Valea Oituzului şi pe Valea Dofteanei). „Plaiurile şi stâncăriile Nemirei" (pe culmea principală a Muntelui Nemira) este o rezervaţie naturală complexă unde cresc specii rare ca floarea de colţ, iar în pădurile de molid, în jurul izvoarelor: tisa.
 
Muntii Nemira
 
MUNŢII TARCĂU - existenţa lor tăcută şi demnă, farmecul şi măreţia lor, au fost descrise de mari scriitori români (Calistrat Hogaş etc). De aici, de sub Măgura Tarcăului, a pornit Vitoria Lipan în temerara ei acţiune justiţiară, eroina romanului „Baltagul", al lui Mihail Sadoveanu, având caracterul dârz şi spiritul de dreptate al localnicilor acestor meleaguri.
 
Muntii Tarcau
 
 
LACURI
 
LACUL BĂLĂTĂU - este un lac de baraj natural, monument al naturii, situat la o altitudine de 530 m, în Munţii Nemirei, la 3 km de Sălătruc. Lacul s-a format în 1883 datorită alunecărilor de teren şi ploilor puternice şi prelungite din timpul verii. în prezent este foarte frecventat de pescari.
Alte lacuri amenajate şi ele pentru pescuit şi agrement: lacul de acumulare Poiana Uzului (la 520 m altitudine) şi lacul Belcl.
 
LACUL BALĂTAU
 
REZERVAŢII ŞI MONUMENTE ALE NATURII
 
PARC DENDROLOGIC, HÂGHIAC (pe valea Dofteanei la 13 km nord-vest de Târgu Ocna şi 3 km vest de Dofteana) este o rezervaţie forestieră ce cuprinde numeroase specii de plante, în special arbori: pinul Oriental, originar din China, Coreea, Japonia (întâlnit foarte rar în Europa) etc.
Alte rezervaţii şi arbori ocrotiţi: Pădurea Slănic-Moldova (rezervate forestieră, 571 ha); „Poiana Sărăriei" (Târgu Ocna, rezervaţie botanică); Stejar (Borzeşti, arbore secular ocrotit de lege).
 
STAŢIUNI
 
SLĂNIC-MOLDOVA - (la 18 km sud-vest de Târgu Ocna şi la 84 km de Bacău), situată pe Valea Slănicului în Carpaţii Răsăriteni la 530 m altitudine. Celebră staţiune balneoclimaterică de importanţă internaţională (numită şi „Perla Moldovei"), beneficiază de variata bogăţie a celor peste 20 de izvoare de ape minerale. Primele izvoare de aici au fost descoperite în 1801, iar valoarea terapeutică a apelor minerale de aici a fost confirmată prin numeroasele medalii de aur obţinute la diferite expoziţii internaţionale, fiind comparate cu cele de la Karlovy-Vary, Aix-les-Bains etc.
 
Slanic Moldova
 
Regimul climatic este unul de tranziţie între cel colinar şi cel subalpin (cu veri nu prea călduroase şi ierni blânde). Deşi crivăţul bate foarte puternic pe culmea Nemirei, în staţiune el nu pătrunde niciodată. Vântul dominant este briza de munte, ce împrospătează atmosfera cu aerosoli răşinoşi. în „România pitorească",Alexandru Vlahuţă scria: deodată, înaintea noastră descopăr, luminoase-n rama lor de codru. Băile Slănic -Sinaia Moldovei. Aici valea se-nchide din toate părţile, o horă de munţi o prind la mijloc..."
 
Staţiunea dispune de numeroase instalaţii pentru tratament printre care: instalaţii pentru cură internă cu ape minerale; instalaţii pentru terapie respiratorie; instalaţii pentru băi calde cu ape minerale; bazine pentru kinetoterapie; instalaţii pentru electro şi hidroterapie; săli de gimnastică medicală; mofete; cabinete pentru aplicaţii de tratament cu Gerovital etc.
 
Căi de acces: aeriene ( cu avionul de la Bucureşti la Bacău şi apoi cu auto); feroviare (gara Târgu Ocna-Saline, pe linia Adjud - Ciceu, apoi cu autobuzul); rutiere (DN 12 A de la Oneşti sau de la Miercurea Ciuc; DN 11 de la Bacău sau de la Braşov).
 
ZONE DE AGREMENT (parcuri)
PARCUL DE PE FOSTUL DOMENIU GHICA, COMĂNEŞTI - este un parc de agrement care deţine specii decorative foarte rare: paltinul de câmp, molidul japonez, chiparosul de Sawara, paltinul argintiu, arţarul de Pensilvania etc.
 
 
VESTIGII ISTORICE
CENTRU TRIBAL DAC, POIANA - menţionat cu numele de Piroboridava de către Ptolemeu, în seci î.Hr. Piroboridava a fost o aşezare înfloritoare şi a avut o cetate puternică.
Alte vestigii istorice: Ruinele Curţii Domneşti (Bacău, 1481); Urmele unei aşezări dacice (Horgeşti, seci î.Hr. - II d.Hr.); Ocnele romane (Târgu Ocna).
 
EDIFICII RELIGIOASE
BISERICĂ, BORZEŞTI - ridicată în 1493 de Ştefan cel Mare (viteaz voievod care a făcut vestită Ţara Moldovei) în amintirea lui Gheorghiţă, prietenul din copilărie al domnitorului, străpuns aici de săgeţile tătarilor (după cum spune legenda).
 
MĂNĂSTIREA RĂDUCANU, TÂRGU OCNA construită în 1664 de către Radu Racoviţă, deţine sculptură şi pictură de mare valoare artistică. în incinta mănăstirii se află mormântul lui Costache Negri (1812-1876), mare cărturar şi revoluţionar patriot.
 
Alte edificii religioase: Biserica „Precista" (Bacău, 1490, ridicată de Alexandru Voievod, fiul lui Ştefan cel Mare); Biserică in stil muntenesc (Caşin, sec.XVII, construită de locuitorii veniţi aici din Rucăr şi Dragoslavele); Biserică (Rădeana, 1628); Mănăstirea Casin (la 16 km de Oneşti, 1655); Mănăstirea Ciolpani (Buhuşi, sec.XII), Mănăstirea Runc (Buhuşi, 1457); Mănăstirea Tisa Silvestru (Secuieni, 1723); Mănăstirea Bogdana (Ştefan cel Mare, 1670).
 
MONUMENTE
Monument comemorativ, Oituz ridic amintirea luptelor purtate aici în primul război n (Oituz; Pasul Oituz a fost singurul punct în care române nu au cedat în cei doi ani de război: 1918).
 
ETNOGRAFIE
Judeţul Bacău este o zonă etnografici dispune de adevărate comori de artă populară ce amprenta unei puternice originalităţi. Principalele etnografice sunt: Brusturoasa (dulgherit, cent ţesături); Caşin (dulgherit, ţesături din in, cânepă, Oituz (centre de olărit şi împletituri din ramuri de Sălătruc (porţi din lemn sculptat).