Atractii turistice in judetul Brasov

 

Judeţul Braşov reprezintă principala zonă a turismului montan din România, fiind situat în partea centrală a ţării, în interiorul arcului carpatic, la întâlnirea Carpaţilor Orientali cu Carpaţii Meridionali. Suprafaţa judeţului este de 5.363 km2, iar populaţia este de 640.000 locuitori.
 
Relieful este variat, desfăşurându-se sub forma a trei trepte majore. Treapta munţilor înalţi include versantul nordic al Munţilor Făgăraş, prelungirile nordice ale masivelor Piatra Craiului, Leaota, Bucegi, Ciucaş şi Bârsei (Piatra Mare şi Postăvaru). Treapta munţilor scunzi este formată principal de „clăbucetele" Intorsurii Buzăului, Dârstelor, Codlei şi Persani. A treia treaptă de relief cuprinde depresiuni (Braşovului, Făgăraşului) şi culmi deluroase (sud-estul Podişului Hartibaciului).
 
 
Clima este temperat continentală, cu diferenţieri în funcţie de altitudine, în Depresiunea Braşov, la Bod (la 25 ianuarie 1942), s-a înregistrat minima absolută de temperatură din România: -38.5°C. Reţeaua hidrografică este reprezentată de cursul mijlociu al Oltului şi de afluenţii acestuia.
Peisajul natural, de o frumuseţe inegalabilă, sporeşte faima acestor locuri şi contribuie în mare măsură la realizarea imaginii deosebite pe care o are această intensă arie turistică.
 
Cele mai vechi urme de locuire de pe teritoriul judeţului aparţin perioadei Musteriene (60.000 - 40.000 î.Hr.). Descoperirile arheologice din epoca bronzului de pe Dealul Melcilor şi de la Noua (care au dat numele unor culturi), cele de la Pietrele lui Solomon etc. au dat la iveală vestigii care dovedesc că pe teritoriul judeţului viaţa s-a desfăşurat fără întrerupere.
 
 
Aşezările daco-romane împânzeau această zonă (urme edificatoare identificându-se la Braşov, Hârman, Codlea etc). Din perioada romană au rămas urmele castrelor de la Râşnov (anticul Cumidava) şi Hoghiz. Perioada desăvârşirii procesului de formare a poporului român este reprezentată de descoperirile de la Cristian, Feldioara etc. In „Ţara Făgăraşului" (menţionată în 1222 ca „Terra Blachorum") şi în „Ţara Bârsei" s-au dezvoltat formaţiuni prestatale româneşti.
 
Averea inestimabilă a trecutului acestui judeţ este întregită de oraşul Braşov, aşezare cu atmosferă medievală care conservă multe clădiri de epocă.
 
Atestat documentar în 1234 sub numele de „Corona", Braşovul figurează ulterior şi cu alte denumiri: Brassovia, Barasu, Braso, Kronstadt etc.
 
Situat la o importanta răscruce de drumuri comerciale care legau cele trei ţări române, Braşovul devine, începând cu sec.XIV, unul dintre cele mai mportante centre economice, politice şi culturale din sud-estul Europei.
 
Dintre eveni¬mentele politice şi sociale care au marcat Braşovul amintim: Tratatul de alianţă dintre Mircea cel Bătrân şi Sigismund de Luxemburg, regele Ungariei (1395); răscoala orăşenilor împotriva dominaţiei habsburgice (1688); revoluţia din 1848 etc.
 
Astăzi, oraşul Braşov este reşedinţa judeţului cu acelaşi nume şi are 325.000 locuitori. Situat în depresiunea omonimă, la 520-650 m altitudine, la poalele masivului Tâmpa, Braşovul de azi este o localitate turistică prin excelenţă, atât prin valorile sale urbane cât şi ca poartă de plecare pentru traseele turistice din munţii care îl înconjoară. Activitatea artistică a oraşului este marcată anual de desfăşurarea Festivalului internaţional de muzică uşoară „CERBUL DE AUR ".
Alte oraşe ale judeţului Braşov sunt: municipiul Făgăraş, Codlea, Predeal, Râşnov, Rupea, Săcele, Victoria şi Zârneşti.
 
Judeţul Braşov reprezintă una dintre cele mai înzestrate regiuni din ţara noastră din punct de vedere al potenţialului turistic. în afara numeroaselor lanţuri muntoase cu cabane confortabile şi trasee turistice marcate, cu centre vestite pentru practicarea sporturilor de iarnă, judeţul Braşov are numeroase aşezări cu un bogat trecut istoric, cu multe şi valoroase monumente religioase ce stârnesc admiraţia vizitatorilor români şi străini.
 
OBIECTIVE TURISTICE
 
MUNŢI
 
MUNŢII FĂGĂRAŞ - (Vf. Moldoveanu, 2544 m, cea mai mare altitudine din România). Aceşti munţi oferă călătorului un spectacol de MMMiiţM neuitat, crestele lor semeţe fiind acoperite de zăpadă 8-9 luni pe an. Circurile glaciare, în care s-au format „iezerele' întinsele păduri de foioase şi molid, păşunile alpine cu flora lor bogată şi caprele negre, completează atracţiile Munţi¬lor Făgăraş şi explică renumele lor turistic.
 
 
MUNŢII PIATRA CRAIULUI - atrag în fiecare an tot mai numeroşi turişti (în primul rând alpinişti), care sunt răsplătiţi de privelişti impresionante prin hăurile ce se deschid picioarele lor unde pereţi abrupţi se prăbuşesc vertical. Aici creşte garofiţa Pietrei Craiului, plantă declarată monument al naturii, care nu se mai întâlneşte în altă parte pe glob.
 
MUNŢII BUCEGI - (vf. Omu, 2505 m ) reprezintă cel mai „bătut" masiv din Carpaţii României, dispunând de o bună amenajare pentru excursiile şi drumeţiile montane fiind abordabili în orice anotimp de către aproape toate categoriile de turişti.
 
MUNŢII CIUCAŞ alcătuiesc un uriaş parc de recreaţie prin frumuseţea şi varietatea peisajului ca şi prin atmosfera de linişte şi puritate a mediului oferind condiţii prielnice turismului montan. Stâncile de calcar şi conglomerate iau aici forme ciudate („Tigăile Ciucaşului", „Babele la Sfat", „Mâna Dracului", „Sfinxul Bratocei" etc.).
 
Culoarul Rucăr-Bran - desfăşurat între Munţii Piatra Craiului şi Munţii Bucegi, oferă la fiecare pas privelişti variate şi grandioase, serpentine periculoase dar şi satisfacţia cea mai de preţ în ceea ce priveşte traversarea acestor munţi.
 
 
REZERVAŢII ŞI MONUMENTE ALE NATURII
 
POIENILE CU NARCISE DE LA DUMBRAVA VADULUI - rezervaţie floristică situată în Depresiunea Făgăraşului, lângă comuna Şercaia. Aceste poieni acoperite de un imens covor de narcise (400ha, care înfloresc la sfârşitul lunii mai) reprezintă una din splendorile României, care atrage numeroşi turişti, iubitori ai frumuseţilor naturii.
 
PĂDUREA BOGĂŢII rezervaţie forestieră situată în Munţii Persani, între Hoghiz şi Măieruş, pe o distanţă de 17 km. Este formată în special din făgete şi adăposteşte o faună bogată fiind teren de vânătoare cu regim de rezervaţie.
 
Alte rezervaţii şi monumente ale naturii: Bazăttele de la Racoş (rezervaţie geologică în vestul munţilor Persani, lângă Rupea, pe DN Braşov-Sighişoara, ce cuprinde spectaculoase formaţiuni eruptive bazaltice); Mlaştina de la Hărman (rezervaţie botanică la 18 km nord-est de Braşov, ce adăposteşte floră şi faună rară cu numeroase relicte glaciare; aici cresc şi plante carnivore); Purcăreni (rezervaţie paleontologică şi geologică din Munţii întorsurii, la 6 km de Satulung, unde s-a identificat o bogată asociaţie de corali şi crustacee); Punctul fosilifer Ormenlş (rezervaţie paleontologică din estul Munţilor Persani, cunoscută pe plan internaţional; fosilele aparţin cretacicului superior).
 
STAŢIUNI
 
POIANA BRAŞOV - staţiune turistică climaterică, de interes naţional şi internaţional situată la poalele Muntelui Postăvaru (1.030 m altitudine, la 12 km de Braşov şi la 190 km de Bucureşti).
 
Poiana Braşov este o modernă staţiune a sporturilor de iarnă, fiind foarte solicitată de către amatorii de schi. Stratul de zăpadă de pe Muntele Postăvaru se menţine timp de 4-5 luni pe an. Staţiunea pune la dispoziţia turiştilor o variată reţea de transport pe cablu şi numeroase pârtii de schi de care pot să beneficieze toţi cei care doresc să schieze {atât copii şi începători cât şi avansaţi).
 
 
Poiana Braşov este însă locul ideal şi pentru petrecerea lunilor de vară. Clima de munte (cu aer bogat în ozon); lacul artificial (ce oferă numeroase posibilităţi de agrement); potecile marcate (ce conduc pe amatorii de drumeţii la diverse cabane, oferind peisaje uimitoare); unităţile de cazare confortabile etc. justifică pe deplin renumele internaţional al acestei staţiuni.
 
Căi de acces: feroviare (gara Braşov, apoi autobuz pană în staţiune; curse regulate); rutiere (din orice direcţie până la Braşov, apoi drum local până în staţiune).
 
PREDEAL - staţiune de odihnă de mare atracţie, situată la 1.100 m altitudine (aşezare urbană la cea mai mare înălţime din România), la 25 km sud de Braşov. Predealul beneficiază de o poziţie excepţională ce deschide privirilor o splendidă panoramă spre Văile Timişului şi Prahovei, spre peisajul munţilor împăduriţi din jurul staţiunii (Bucegi, Postăvaru, Piatra Mare).
 
 
 
Staţiunea are avantajul de a dispune de excelente părţii de schi (cu diferite grade de dificultate) precum şi de transport pe cablu (telescaune, teleschi, babyskilift, etc.) fiind un centru de practicare a sporturilor de iarnă deosebit de apreciat (grosimea medie a stratului de zăpadă depăşeşte 40 cm în februarie).
Predealul este şi un important punct de plecare în excursii pe munţii din jur care sunt uşor accesibili; in staţiune se organizează serbări, carnavaluri, diverse alte manifestări de amploare etc.
 
Confortul modern, atmosfera deconectantă, mijloacele optime de cazare, numeroasele posibilităţi de agrement conferă Predealului valenţele unei staţiuni ce se ridică la standarde internaţionale.
 
Căi de acces: feroviare Predeal pe linia Bucureşti Braşov); rutiere (DN1 / El5 de la Bucureşti sau de la Braşov; DN 71 de la Târgovişte sau de la Sinaia).
Alte staţiuni: Pârâul Rece (staţiune climaterică, 960 m altitudine, la 9 km de Predeal); Timişu de Sus (staţiune climaterică, 820 m altitudine, la 5 km de Predeal şi la 19 km de Braşov).
 
VESTIGII ISTORICE
 
CETATEA BRAŞOVULUI - construcţia ei a început în 1395 la îndemnul regelui Sigismund de Luxemburg; la acea vreme era cea mai puternică cetate din Transilvania.
 
 
 
CETATEA FĂGĂRAŞULUI construită în secXV pe ruinele unei vechi cetăţi de lemn; a cunoscut o mare strălucire servind în repetate rânduri ca reşedinţă princiară (aici şi-a adăpostit domnitorul Mihai Viteazul familia în timpul luptelor din 1599-1600). Se păstrează şi azi în centrul oraşului.
 
CETATEA FELDIOARA - (la 21 km nord de Braşov pe DN 13) ridicată de cavalerii teutoni între 1211-1225 (cetatea Merienburg) şi apoi transformată în 1457 în cetate ţărănească (azi ruine). Sub zidurile cetăţii a avut loc lupta dintre ostile moldovene ale lui Petru Rareş şi cele ale lui Ferdinand I de Habsburg, terminată cu victoria moldovenilor (1529).
 
Alte vestigii istorice: Castrul roman Cumidava (Râşnov, ruine); Castrul roman Pons Vetus (Hoghiz, ruine); Cetatea Cohalului (Rupea; sec.XII; a rezistat invaziei tătăreşti din 1241); Cetate (Breaza, sec.XIII, atribuită lui Negru Vodă); Cetate (Prejmer; sec.XV; ziduri groase de 3-4 m; în interior există aproape 300 de camere dispuse în mai multe etaje); Cetate ţărănească (Râşnov, sec.XV); Cetate (Codlea, 1432, înălţată de puternice bresle de meşteşugari); Poarta Ecaterina (Braşov, 1559, în stilul Renaşterii); Bastionul Ţesătorilor (Braşov, 1421-1573, este cel mai bine păstrat dintre bastioanele cetăţii; considerat ca o contrucţie unică de acest gen din ţară; adăposteşte muzeul „Cetatea Braşovului"); Bastionul Fierarilor (Braşov);Turnul Negru (Braşov); Turnul Alb (Braşov) etc.
 
 
CASTELE
 
CASTELUL BRAN (la 22 km de Predeal) - remarcabil monument de arhitectură construit inte anii 1377-1382 pe o stâncă înaltă de 60 m. Castelul îndeplinea atât funcţii militare cât şi funcţiile unui punct de vamă. Deşi a suferit numeroase transformări această fortăreaţă impunătoare mai păstrează elemente ale stilului gotic original. Castelul găzduieşte un muzeu de artă feudală (arme şi mobilier de epocă, trofee de vânătoare etc).
 
Castelul Bran
 
Prin atmosfera medievală autentică pe care o degajă, Castelul Bran este asociat cu celebra legendă a vampirului DRACULA (ce-şi are obârşia în Evul Mediu transilvănean). Ca urmare, un număr impresionant de turişti români, şi mai ales străini, vizitează aceste locuri cu dorinţa de a descoperi adevărul ascuns al acestei faimoase legende.
 
Alte castele: Castelul Haller (Hoghiz, 1553); Castel feudal ( Racoş, 1625); Castel (Sâmbăta de Sus, la 20 km sud-vest de Făgăraş; ridicat de domnitorul Ţării Româneşti, Constantin Brâncoveanu, 1688-1714; astăzi ruine). Castel (Sâmbăta de Jos, construit în 1770 de către baronul Brukenthal, guvernator al Transilvaniei), etc.
 
EDIFICII RELIGIOASE
 
BISERICA NEAGRĂ, BRAŞOV (1385-1477) - unul dintre cele mai importante monumente de artă gotică din România, impresionează prin masivitate, prin bogăţia artistică a arhitecturii, prin comorile pe care le păstrează precum şi prin trecutul său istoric.
Numele de Biserica Neagră provine de la zidurile sale înnegrite de fumul unui incendiu uriaş care a cuprins tot Braşovul în 1689. în interiorul ei se află una dintre cele mai mari orgi din ţară precum şi 0 colecţie de covoare vechi orientale (sec.XV-XVIII).
 
 
 
BISERICA BARTHOLOMEUS, BRAŞOV - cel mai vechi monument de arhitectură din oraş, zidit în 1223 în stil romanic; ulterior s-au adă¬ugat elemente ale stilului gotic.
 
BISERICA „SFÂNTUL NICOLAE", BRAŞOV -construcţia a început în 1495 din porunca lui Neagoe Basarab şi a durat aproape un secol. Reno¬vările ulterioare i-au dat o înfăţişare neobişnuită rezultată din îmbinarea diferitelor stiluri arhitectonice.
 
 
EDIFICII CULTURALE
 
CASA SFATULUI, BRAŞOV- situată în plin centru al oraşului este o clădire monu¬mentală menţio¬nată în 1420. Turnul, înalt de 58 m, care domină piaţa, a fost construit între 1525-1528. Astăzi adăpos¬teşte Muzeul judeţean.
 
STATUI
 
STATUIA LUI JOHANNES HONTERUS, BRAŞOV - mare iluminist şi umanist sas, originar din Braşov (1498-1549). în 1530 a publicat o descriere a lumii, unul dintre cele mai solicitate manuale de geografie şi astronomie din acea vreme. în 1533 înfiinţează la Braşov prima tipografie din Transilvania.
 
MUZEE
 
MUZEUL PRIMEI ŞCOLI ROMÂNEŞTI, BRAŞOV - adăpostit în clădirea vechii şcoli româneşti (amintită în documente în 1495). La şcoala din Scheii Braşovului s-a predat pentru prima dată în limba română (1559), descifrându-se sunetul pur al cuvântului străbun. Arhiva complexului muzeal păstrează tezaurul unor valori ce întregesc imaginea nepreţuită a tradiţiilor noastre de cultură.